Capitolul 5 – Sooner or later

Taylor Lautner, Selena GomezCe se presupune ca ar trebui sa le zic? Habar nu am cum sa ma comport cu ei, nu vreau sa creada ca le intrerup discutia intentionat. Nu imi vine sa cred asta e Selena? Selena Gomez? La asta se refera Ben la „vedete”. Eram bucuroasa intr-un fel ca genialitatea mea nu ma lasase, cu toate ca in ultima vreme incepuse sa se arate cam rar si in momente inoportune sau prea tarziu.

– Cu ce va pot servi? imi facusem eu curaj si am intrebat. Oare asa se procedeaza? Data viitoare trebuie sa fiu atenta cand dau o comanda, se pare ca nu stii niciodata cand ceva iti este de folos.

– Doua cola, spuse baiatul si incerca sa afiseze un zambet. Nu a durat mult si deja isi ascunsese toate sentimentele care il dadeau de gol ca mintea lui se afla in alta parte, sau ca o parte din el era dominat de tristete. Pur si simplu ma uimea. Stiam ca asta nu e cu adevarat zambetul lui, il vazusem in parc, si acela nu semana cu cel pe care il afisa acum.

Deja se uitau ciudat la mine. Eram sigura ca nu facusem nimic. Dar se pare ca presupunerile mele deveneau din ce in ce mai gresite. De fapt ei asteptau ca eu sa plec de langa ei sau sa le aduc comanda. Oare pot sa fac si mai multe lucruri ca sa ies in evidenta?

– De ce ai ramas acolo ca o statuie? incepu Ben cu intrebarile.

– Nu stiu, si eram foarte sincera acum. Cred ca nu ma asteptam sa o vad pe Selena. Si privirea baiatului parca ma atragea ca un magnet, am continuat eu in gand.

– Ai grija nu vreau sa pui pe fuga clientii, si incepu sa chicoteasca.

– Daca nu ai reusit sa o faci tu, e imposibil sa mi se intample mie. Ma scotea din sarite, intotdeauna era stresant. Doua cola.

– Doua cola ce? facea el pe nestiutorul.

– Doua cola au cerut. Si inceteaza sa te mai comporti asa. Stii? Asta nu mi-a placut la tine, sa te comporti copilaros, deja incepusem sa ma enervez.

Desigur ca am preferat sa duca Ben comanda nu vroiam sa risc si sa raman iar intepenita holbandu-ma la ei. Cu siguranta ma credeau inca un specimen pasionat de muzica Selenei, sau de ceea ce facea ea, nici eu nu stiam.

– Ce face Alyssa? Se pare ca mi-am acuzat ingeniozitatea degeaba. Tocmai am avut o sclipire, asa ca aveam un subiect de discutat cu el si care slava domnului nu eram eu. Alyssa era sora lui Ben, eram foarte bune prietene, dar ea nu a putut sa vina cu mine si cu Ada in L.A, asa ca a fost nevoita sa ramana cu fratele ei in San Antonio. Ea era cea matura, se completau reciproc, bineinteles ca era putin sa spui ca Ben e iresponsabil. Din cate imi amintesc ea era cu capul pe umeri, cel putin fata de mine si de Ada. Ochii ei caprui si parul de culoarea castanelor ii dadeau o infatisare inocenta. Singura posibilitate in care puteai sa remarci ca cei doi erau frati erau pistrui si buzele. In rest erau doi poli opusi.

– E si ea aici. Nu te gandi ca e aici aici. Am inchiriat un apartament si s-a hotarat sa vina, imi tot spunea ca ii e dor de voi. Prostii de genu.

Prostii? Cum putea sa spuna ca sunt „prostii” era clar ca nu stia sa aprecieze o prietenie, altfel nu mai vorbea asa.

– A vorbit zilele trecute cu Ada, parca asa stiu, continua el. Chiar nu stiai?

Tradatoarea! Nu inteleg de ce nu mi-a spus. Cu siguranta e o alta „omitere” de a ei. Sunt sigura ca aici era de vina Chris.

– Foarte istet ai ramas, incepusem o remarca ironica. Daca stiam nu ma mai oboseam sa il intreb.

– Da, stiu, cu toate ca eu credeam ca s-a mai dezvoltat creierul meu, neobservad ca incepeam sa devin rautacioasa.

Da sunt sigura. E in plina dezvoltare… in prostie.1st & Pike 2

Incaperea parea sa fie plina, si erau numai persoane importante, iar la iesire se vedeau cateva blituri, paparazzi chiar nu vroiau sa fie omisi asa ca isi manifestau si ei prezenta pe la geamuri.

Cred ca nu ar strica daca as face o poza spre geamul mare fumuriu, pe unde incerc ei sa faca o poza. Nu de alta, dar sunt sigura ca m-ar amuza sa ma uit la o astfel de poza.

– Ce crezi ca faci? Incepuse Ben luandu-mi aparatul din mana si uitandu-se urat la mine, la fel ca si ceilalti din incapere. Privirea lui Ben imi era usor de ignorat, dar nu si celelalte, care deja se uitau acuzator spre mine. Nu imi dadeam seama unde am gresit, nu am facut decat o poza. Vroiam sa ii fac o remarca usturatoare lui Ben pentru ca imi luase aparatul, dar daca o faceam pentru el era ca si cum o adresam inzecit vedetelor care se aflau in incapere. Sunt sigura ca perspicacitatea mea nu ma lasa balta si persoanele de aici se uitau de zece ori mai urat la mine decat Ben.

– Aaa…o poza?

– Ai uitat unde te afli? O poza cui, crezi ca faci? Nu ti-a spus cascata de Ada ca nu ai voie? Roaga-te sa nu faca vreunu reclamatie ca ne-am dus. Si ma acuzi pe mine de faptul ca nu gandesc.

Ok! Recunosc ca nu a fost cea mai inspirata idee pe care o puteam avea. Se pare ca sclipirile mele de geniu in devenire se evaporase de mult. Desigur ca era de asteptat, vazand ca nu le bag in seama, m-au abandonat. Ca toata lumea de altfel.

– Imi cer scuze?! bineinteles ca vocea nu vroia sa ma ajute in loc sa spuna o afirmatie reusi sa scoata o intrebare. Ce mi se intamplase mai devreme putea fi considerat doar avertizare a ceea ce urma. Pacat ca avertizarea nu s-a gandit ca mi-ar fi de mai mult ajutor daca ar fi fost scrisa.

– Cred ca pot sa ma descurc si singur, mai bine pleci inainte sa iti sara toata lumea in cap.

Asta era un lucru inteligent. Chiar foarte inteligent venind din partea lui Ben. Cu toate ca nu eram sigura ce vrea sa salveze. Pe mine, cafeneaua, care sa nu sufere distrugeri masive, sau clientii lui. Oricare era motivul, era bine venit.

Nu am stat sa ma mai gandesc de data asta, azi nu era punctul meu forte, asa ca am plecat, luandu-mi pretiosul aparat cu mine. Am plecat, dar nu mi-am putut abtine o privire catre „baiatul de ciocolata” – nestiind care ii era numele, suna mai bine asa decat „tipul bun cu privirea trista”, era prea lung. Nu imi venea ca sa cred ca si el se uita la mine, dar nu asta m-a socat, ci faptul ca privirea lui era foarte usturatoare, parca voia sa ma inghita pamantul decat sa mai dea ochii cu mine.

***

Pizza_Quattro_StagioniIn sfarsit acasa, am comandat o pizza, tot ce se intamplase in seara asta m-a si obosit si mi-a crescut si apetitul. Totusi tocurile erau in mare parte cauza oboseli. In asteptarea pizzei mi s-a parut o idee buna sa descarc pozele in calculator, iar maine ma duceam la atelier sa le developez. Am privit cateva poze, dar concentratia mi-a fost spulberata cand am vazut poza din cafenea. Era aproape in prim plan „baiatul de ciocolata” iar privirea lui era de o tristete profunda, incercand sa fac comparatie cu cea facuta in parc, credeai ca sunt doua persoane total diferite. Contemplarea mea a fost distrasa de faptul ca imi sosise cina, care fata de alte dati a fost mult mai rapida.

Voiam sa ma apuc sa mananc, dar se pare ca tot ce incercam sa incep nu puteam sa si termin. Telefonul suna continuu, eram foarte hotarata sa il las acolo, dar nu a fost de ajuns.

Am raspuns si deja intram in transa, mai multe sentimente destul de puternice incep sa ma acapareze. Deja nu mai eram constienta de ceea ce faceam si nici nu mai aveam control asupra mea.

– Nate! spun cu o voce scazuta, dar suficient de tare ca el sa ma poata auzi.

– Ce faci frumoaso?

Tot ce stiu era ca in secunda urmatoare eram jos, genuchi nu mai vroiau sa ma asculte, se pare ca vocea lui ma afecta mai mult decat as fi putut sa presupun vreodata.

– Emma? se auzea la capatul celalalt al telefonului.

– Ihi.. asta era tot ce puteam sa scot, reusind in acelasi timp sa imi reprim un suspin.

– Stii ca sunt dator cu o explicatie! Vin maine la tine, ma informa el.

Creierul meu procesa cu greu tot ceea ce spusese el, dar stiam sigur ca sa vina la mine nu era cea mai buna idee. Putea sa ajunga mult prea departe de discutie, asa ca mi-ar fi trebuit un loc public.

– MacArthur, reusesc sa spun.

– Vrei sa ne intalnim acolo? Continua el cu o voce suava, si parca vorbea cu mine ca si cum nimic nu se intamplase.

– Da. Asta era deja al doilea cuvant pe care reusisem sa il spun, era un inceput bun cu toate ca picioarele nu voiau sa ma asculte si durerea din pieptul meu se accentua.

– Ne vedem acolo la 4 p.m si sa stii ca eu inca te… Tot ce mai auzeam acum erau suspinele mele. Pe el nu mai vroiam sa il aud, nu in seara asta, asa ca nu l-am mai lasat sa imi spuna nici un cuvant si am inchis telefonul.

Urmatoarea reactie ar fi trebuit sa fie una plina de istericale, dar si de data sad-3girlasta ma inselam. Am reusit printr-un efort supraomenesc – asa mi se parea mie – sa ajung in pat. Nu stiu in ce moment am renuntat la suspine si la durere ca sa pot dormi. Stiu doar ca am fost trezita de Ada, care isi amintise probabil unde pusese cheia de la apartament, se pare ca si Alyssa se gandise sa imi faca o vizita. Un moment mai inoportun nu gaseau.

– Neata somnoroaso! Ce ai patit? Ai ochii rosi! Si perna ta… Ada era de-a dreptul stupefiata.

– Sa nu imi spui ca asta e din cauza lui Ben. Ne-a povestit ce s-a intamplat aseara, poti sa stai linistita, nu sunt urmari, decat… incepu Alyssa, pe care deja nu o mai ascultam.

– Nate…spun printre suspine, reamintindu-mi vocea lui de aseara.

Anunțuri

11 răspunsuri to “Capitolul 5 – Sooner or later”

  1. in sfarsit…este super…astept capitolul urmator!:X:X:X

  2. este frumos…abia asteot capitolul urmator..

  3. si pe cand urmatorul capitol?

  4. foarte frumos ficul.imi place cum descri si descurge toata actiunea.Urmatorul caplitol cand va aparea?

  5. Urmatorul capitooool cand e ?

  6. suuuuuuuper… deabia astept cap. urmator…..bestial mai ales ca „Jacob” e personajul meu preferat

  7. saraca de ea….
    super!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  8. Genial !!! altceva nici nu pot spune :X:X

  9. Vroia sa spuna ca inca o mai iubeste, sau ca inca tine la ea? 😐
    Taylor, vroia sa faca si ea o poza. Ce mare lucru?! :))
    Si asa i – a facut 2. 😛
    Ufff…
    Superb. 😡

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: